Activităţi propuse 2014

 

Aventuraţi-vă în timp la Capidava!

Organizăm tabere, evenimente, excursii

 

Aventura în timp la Capidava înseamnă:

 

Atelier fierărie – realizare arme dacice

Atelier ceramică – realizare ceramica la roata si de mana, in stil getic

Atelier lemnărie – realizare sculpturi si unelte lemn

Atelier pielărie – realizare armuri si accesorii piele

Plimbare cu barca pe Dunăre

Călărie

Pescuit

Trasee pe malul Dunării (treasure hunt, bushcraft)

Dezvoltare personală

Vizitare cetăţi, muzee şi rezervaţii naturale

Demonstraţii militare dacice

Antrenamente militare dacice (utlizare sica, falx, arc, lance, cosor)

(de ex. Tabere de antrenament tehnici de lupta dacice)

 

Cei care doresc să participe pot să o facă la cerere în evenimente de o zi sau de câteva zile, în care să aibă în program ceea ce îşi doresc:

 

Exemplu eveniment realizat cu elevi: durată 8 ore

Durată 8 ore

Puncte Program:

Vizită  muzeu Axiopolis

Vizită Cetatea Capidava

Atelier de ceramică – iniţiere tehnici

Prânz tradiţional

Atelier fierărie – iniţiere tehnici

Atelier de tehnici de luptă – folosire falx, sica (arme lemn), tir cu arcul

Concurs cu întrebări de pe traseu

 

Exemplu tabără teambuilding realizată cu angajaţi firme:

Durată 5 zile

Puncte Program :

Deprindere tehnici fierărie

Vizitare obiective zonă Capidava

Pregătire hrană, ceaun, grătar, cuptor de pământ

Realizare sica (pumnal, sabie), falx, obiecte cu care participanţii pleacă acasă

Deprindere tehnici utilizare arme dacice

Somn căsuţe lemn, campare cort în natură

Explorare mal Dunăre cu bărcile

Acordare diplome de participare

 

Exemplu eveniment realizat la Capidava:

Traiește ca un dac la Capiadva

Un eveniment unic, o tabără în care să fiți trei zile daci care trăiesc, muncesc, luptă, descoperă și se bucură împreună de un scenariu de eveniment pentru publicul larg în premieră în România.

Într-un cadru de legendă, lângă o cetate în care s-a scris istorie, la Capidava, în perioada 30 august – 1 septembrie, poţi să trăieşti ca un adevărat dac.

Întoarce-te în timp, îmbracă costumul dacilor, învaţă să foloseşti sica, falxul, lancea, arcul şi antrenează-te în luptă!

Învaţă să foloseşti lutul pentru a obţine vase din ceramică şi făureşte propria armă din fier sau lemn.

Cuptorul de pâine şi ceaunul sunt pregătite pentru a găti bucate tradiţionale.

Petrece 3 zile pe malul Dunării, în Tabăra Danais şi pe insula Inelul de Piatră, foloseşte barca şi pescuieşte.

Iar seara, în jurul focului de tabără, descoperi istoria dacilor.

Hai la aventura ta în timp!

 

Exemplu eveniment decembrie 2013 Capidava

Tradiții dacice, ediția a II-a

Danais vă  invită pe 21 decembrie 2013 să participați la un eveniment antrenant în care se împletesc tradiţiile cu aventura şi cu mâncarea tradiţonală, o veritabilă sărbătoare la care vă aşteptăm cu drag.

Aventuraţi-vă şi luptaţi cu dacii corp la corp, trageţi cu arcul în ţintele din pădure, adunaţi indiciile şi găsiţi comoara ascunsă la Capidava, pe malul Dunării

Bucuraţi-vă de colinde tradiţionale, de o expoziție deosebită de costume populare şi de mâncarea la ceaun.  Savuraţi vinul dobrogean.

Participaţi la realizarea unei arme dacice – sica

Uniţi-vă în jurul focului şi bucuraţi-vă de peisajul unic al Dunării.

Programul include:

  • Colinde tradiţionale
  • Antrenamente de luptă cu dacii
  • Tir cu arcul
  • Vânătoare de comori
  • Demonstraţie militară dacică
  • Foc de tabără
  • Vizitarea cetăţii Capidava
  • Atelier fierărie – realizarea pumnal dacic –  sica
  • Pomana porcului, fasole la ceaun, vin fiert, ţuica fiartă

În Topalu s-a deschis o expoziție de costume populare, o ocazie rară de a admira costume din România și Bulgaria.

Expoziția permanentă de la Topalu este organizată în sediul Casei de cultură din localitate și cuprinde costume populare din Dobrogea, Oltenia, Muntenia și Bulgaria.

În spiritul acțiunilor noastre, de apropiere de valorile autentice, Danais vă propune ca parte a programului de sâmbătă, 21.12, și vizitarea expoziției din Topalu.

Expoziția este parte a proiectului “Rădăcini Comune”.  Acesta este un festival internațional de dansuri folclorice, un bun prilej de a promova folclorul, tradițiile și portul popular din zona de frontieră. Proiectul promovează dezvoltarea durabilă prin conservarea și transmiterea tradițiilor folclorice și susține actul cultural în zona transfrontalieră.

 

Număr limitat de de participanţi.

Dacă sunteţi din alt judeţ şi doriţi să participaţi, vă aşteptăm direct la Tabăra Danais, din Capidava, în apropiere de Cernavodă.

Înscrieri şi rezervări: 0724 033 693

pe site www.danais.ro sau pe e-mail la: office@danais.ro

 

 

 

Vă aşteptăm cu drag la evenimentele noastre.  

Costurile propuse variază între 50 și 150 de lei/zi, în funcție de gradul de complexitate al serviciilor oferite de Danais.

Înscrieri şi rezervări: 0724 033 693

sau pe e-mail la: office@danais.ro

 

Taxa de participare reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.

 

Link evenimente Danais

Link prezentare video evenimente Danais

Link galerie foto Danais

Link aparitii presa

Video Danais

Link testimoniale

 

 

 

Evenimente propuse 2014

 

 25.01.2014 – Zilele Lupilor în Capidava ediţia a doua

Conform calendarului popular românesc, perioada cuprinsă între 25 ianuarie și 2 februarie este cunoscută sub numele “Filipii de iarnă” – zeități protectoare ale lupilor. Filipii de iarnă marchează în Calendarul popular, sfârșitul perioadei de împerechere a lupilor, începută cu aproximativ 80 de zile în urmă, la Filipii de Toamnă.

 

22.02.2014 – Dragobetele în Capidava ediţia a doua

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele este sărbătorit pe 24 februarie. Entitate mitologică, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările “se logodesc” în această zi.

 

15.03.2014 – Zilele Şarpelui în Capidava ediţia a doua

Alexie din calendarul popular, serbat în ziua de 17 martie, este considerat a fi patronul tuturor vieţuitoarelor care au hibernat în subteran (reptilele, mai ales) sau au stat ascunse sub coaja copacilor (insectele, numite gujulii) şi care se trezesc acum la viaţă. Sărbătoarea cunoscută sub numele de Alexii face parte din acelaşi ciclu ritualic de înnoire a timpului calendaristic, în prag de primăvară. Alexiile erau cunoscute şi sub denumirea de Ziua Şarpelui.

 

12.04.2014 – Floriile

Se spune în popor că în Săptămîna Florilor (care precedă duminica Floriilor) toate plantele şi toţi pomii înfloresc şi dau spre rod. Dionysos, căruia îi sînt închinate multe sărbători în această perioadă de trecere spre vară, era un zeu reprezentat, în general, călare pe un măgar.

El parcurgea ciclul vieţii şi al morţii o dată cu anul, devenind o marcă pentru evoluţia circulară a acestuia. Un simbol important pentru Florii este ramura de salcie, sau mîţişorii. Cu origini precreştine, ulterior preluat de creştini, acest simbol semnifică tinereţea care poate deveni veşnică, din cauza extraordinarei capacităţi a salciei de a prinde rădăcini în solul unde e plantată. “Acest simbol al tinereţii veşnice nu conţine ideea absenţei morţii, ci include moartea în ideea de devenire”, explică dr. Delia Suiogan.

 

19.04.2014 – Cavalerul Trac – Sângeorzul românesc ediţia a doua

„Sân-Georgiul, ipostaza populară românească a sfântului creştin, este stăpânitorul vremii calde, sfântul cel mare peste câmpuri, înverzitorul naturii şi semănătorul tuturor seminţelor, cel ce înfrânge vrăjitoarele şi le zădărniceşte actele magice, în special pe cele de luare a manei laptelui, protejând astfel cirezile şi turmele, cel ce arată aleşilor comorile, smulgându-le de la diavol, chezaşul tuturor tocmelilor şi patronul tinerilor şi al armoniei familiale”. (Narcisa Al. Ştiucă – Sărbătoarea noastră cea de toate zilele)

„Popularitatea în general nu este legată, în principal, de martiriul eroului sărbătorit şi sanctificat de biserică ci de vechi ritualuri legate de ciclurile vegetaţiei, care şi-au găsit un ecou larg în folclorul multor popoare. Sfântul Gheorghe este agricultorul care ucide „balaurul”, elementul teriomorf, malefic, duhul rău al pământului pentru a-i elibera forţa vitală, energia biologică, germinativă, care este primăvara, cu întregul ei cortegiu de binefaceri”. (Victor Simion – Imagine şi legendă).

“Peste această zeitate a vegetaţiei, protector al căilor, vitelor cu lapte şi holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul trac, creştinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe. Această reprezentare mitică se numeşte Sângeorz în Transilvania şi Banat şi Sfântul Gheorghe în Moldova, Muntenia şi Oltenia.” (I.Ghinoiu – www.agero-stuttgart.de)

 

1 – 2.05.2013 – Armindeni şi Sâmbra oilor în Capidava ediţia a doua

Începutul verii în Calendarul tradiţional la Capidava. La 1 Mai românii sărbătoresc “Armindenul”,  simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.

 

17.05.2014 – Caloianul

Obiceiul Caloianului se ţine îndeosebi în Muntenia de Est şi în Dobrogea, şi are loc într-o marţi, a doua sau a treia săptămână după Paşte. Încă din zori, fetele de la 5-6 ani în sus se strâng la un loc şi se împart, după vârstă, în două sau mai multe cete. Fiecare ceată îşi alege o conducătoare.

Fetele fac o păpuşă de lut, un om mic, pe care îl împodobesc cu panglici, cârpe colorate şi flori, iar pe cap îi pun drept căciulă o coajă de ou roşu, oul înroşit fiind un străvechi simbol al (Re-)Învierii, al Soarelui care răsare în fiecare dimineaţă. În unele sate, micul idol de lut este îmbrăcat în straie ţărăneşti, cu opincuţe şi căciuliţă. Păpuşa se numeşte Calian, Caloian sau Scaloian.

Fetele pun Caloianul într-un sicriu mic, bine încleiat ca să plutească pe apă, sau îl pun pe o scândură, îl înconjoară cu coji de ouă roşii, păstrate de la Paşte, precum şi cu fel de fel de flori, între care predomină busuiocul, apoi îl îngroapă pe câmp, printre bucate, prin bozii sau mărăcini, pe malul vreunei ape ori într-alt loc ascuns.

 

1.06.2013 – Ziua copilului ediţia a doua

 

14.06. 2014 Rusaliile

In traditia populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice.

 

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase.

 

21 – 22.06.2014 – Sânzienele la Capidava ediţia a doua

Sărbătoarea Sânzienelor este legată de credinţe, ca cea că jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor în noaptea de dinainte, şi practici precum folosirea florilor cu acealşi nume pentru bunăstare, dar şi aflarea alesului.

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.

 

 19. 07.2014 – 16.07.2014 –   MIEZUL VERII

 

02.08.2014 – Ziua ursului

 

15.08.2014 – SÂNTA MĂRIA MARE (Adormirea Maicii Domnului)

In aceasta zi se  culeg flori şi se pun la icoana Maicii Domnului (vor fi bune de leac); se dau pomeni de prune şi struguri, pentru morţi; se tocmesc pândarii la vii. Dacă înfloresc trandafirii, va fi toamna lungă.

 

29.08. – 31.08. 2014 – Traiește ca un dac la Capiadva ediţia a doua

 

Un eveniment unic, o tabără în care să fiți trei zile daci care trăiesc, muncesc, luptă, descoperă și se bucură împreună de un scenariu de eveniment pentru publicul larg în premieră în România.

Într-un cadru de legendă, lângă o cetate în care s-a scris istorie, la Capidava, în perioada 30 august – 1 septembrie, poţi să trăieşti ca un adevărat dac.

Întoarce-te în timp, îmbracă costumul dacilor, învaţă să foloseşti sica, falxul, lancea, arcul şi antrenează-te în luptă!

Învaţă să foloseşti lutul pentru a obţine vase din ceramică şi făureşte propria armă din fier sau lemn.

Cuptorul de pâine şi ceaunul sunt pregătite pentru a găti bucate tradiţionale.

Petrece 3 zile pe malul Dunării, în Tabăra Danais şi pe insula Inelul de Piatră, foloseşte barca şi pescuieşte.

Iar seara, în jurul focului de tabără, descoperi istoria dacilor.

Hai la aventura ta în timp!

 

13 – 14.09.2014 – Zilele Şarpelui în Capidava ediţia a doua

14 septembrie este dată care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri cum ar fi Ziua Şarpelui. Acum se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvara următoare, la 17 martie (Alexiile). În lumea satelor încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită “piatra nestemată”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. (www.ecomunitate.ro)

 

3 – 5.10.2014 – Sărbătoarea Vinului ediţia a doua

 

26 .10.2014 – Sărbătoarea Danais

 

30.11 – 1.12.2013 – Ziua naţională în Capidava

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România.

 

20 – 21.12.2013 – Tradiţii dacice în Capidava ediţia a 2-a

Sărbătorile şi obiceiurile populare, grupate în preajma solstiţiului de iarnă (20 decembrie – 7 ianuarie), poartă numele generic de sărbători de iarnă. Perioadă este deschisă şi închisă de sărbători prefaţate de ajunuri, atât Crăciunul, cât şi Boboteaza şi intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. Principalele sărbători ale ciclului de iarnă – Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza – au funcţionat de-a lungul vremii ca momente independente de înnoire a timpului şi de început de an.

 

31.12.2014 – 1.01.2015 – Revelionul Dacilor în Capidava