Sărbătoarea Vinului la Capidava

Red grapes

 

În cinstea recoltei bogate din acest an, vă invităm în weekend-ul 28-29 septembrie să celebrați alături de noi roadele pământului și să închinați un pahar de vin lui Dionysos, zeul vinului și al veseliei.

 

Pregătim:

* demonstrații militare dacice, antrenamente de luptă

* ateliere de ceramică, pielărie și fierărie

* atelier de arheologie, la care participanții vor putea săpa și descoperi, într-un cadru simulat, diverse replici de artefacte

* vizitarea cetății Capidava

* zdrobirea strugurilor și realizarea mustului

* foc de tabără

* mâncare tradițională la ceaun și pâine la cuptorul de pământ

* pastramă și vin din belșug

 

Culese din istorie:

Bizuindu-se pe elemente de ordin botanic și climatic, botanistul A. Griesbach susține că “patria viței de vie trebuie căutată în ținuturile păduroase, bogate în liane ale Pontului și ale Traciei, până dincolo de Dunăre”. Începând din mileniul II î.Chr. (epoca bronzului), după alții chiar mai înainte, cultura viței de vie și producerea vinurilor au devenit îndeletniciri de bază ale proto-dacilor, deci ale vechilor locuitori din actualul spațiu românesc. Savantul B. P. Harden afirma că pe acest teritoriu “Cultura viței… e fără asemănare, mai veche decât plugăria”. R. Billiard, referindu-se la vechimea culturii viței de vie în Tracia, susține că “dintre toate părțile Europei, Tracia a fost cea mai veche și cea mai respectată pentru vinurile sale și aceea care și-a păstrat cel mai mult prestigiul.”

Istoricul A.D. Xenopol întărește această părere, scriind: “Patria cea mai veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune viticolă, cauza pentru care era considerată ca locul de naștere a zeului vinului, Dionysos”. Iar Nicolae Iorga afirma, cu întreaga sa autoritate științifică: “Cultura viței de vie este de asemenea tradițională la tracii iubitori de vin.” Relativ la cultul dionysiac, există părerea că el s-a născut în Tracia, în ținutul situat la nordul și sudul Dunării, de unde s-a propagat apoi în Grecia și Italia. La proto-dacii carpato-dunăreni există un cult asemănător, la fel de vechi, personificat de zeul Sabazios.

Referindu-se la modul în care vinul era consumat de geto-daci, Xenopol menționează, preluând o informație furnizată de Homer, că “bărbații și femeile beau vinul după moda scitică, neamestecat cu apă, slujindu-se, în loc de pahare sau căni, de cornuri mari de cerb sau de bou, care treceau din mână în mână”. Istoricul Diodor din Sicilia (sec. I î.Chr.) relatează despre un ospăț pe care Dromihete (Dromicheites), conducătorul unei puternice uniuni de triburi geto-dacice cu centrul în Valea Argeșului, l-a dat în onoarea prizonierului său, generalul macedonean Lisimah, înfrânt în anul 292 î.Chr., la care oaspeții au fost serviți cu vin în cupe de aur și argint, în timp ce gazdele au băut din vase de lemn și din cornuri de vite, pentru a demonstra simplitatea și sobrietatea localnicilor.

(mai mult detalii despre cultura vinului puteți găsi la http://www.winetaste.ro)

 

File de legendă: 

Dionis era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui teban Cadmus și a Harmoniei. Se număra deci din cea de-a doua generaţie de zei olimpieni. Semele îşi găsi sfârşitul datorită geloasei Hera, care o determinase să-i ceară lui Zeus să i se arate în ipostaza sa zeiască. Zeus i-a apărut într-adevăr, înconjurat de fulgere şi tunete, şi i-a cauzat astfel moartea. Zeus a reuşit totuşi să-şi salveze copilul încă nenăscut şi l-a cusut în propria lui coapsă, de unde îl zămisli apoi pe Dionis. Astfel, Dionis este cunoscut drept zeul “care s-a născut de două ori”. Ca să-şi ferească copilul de Hera, Zeus l-a ascuns în casa regelui Athamas şi a soţiei acestuia, Ino. Acolo Dionis a trăit îmbrăcat în haine femeieşti pentru a nu fi recunoscut, dar a fost descoperit de Hera şi, drept răzbunare, minţile lui Ino şi lui Athamas au fost luate. Atunci Zeus îl încredinţează pe Dionis prin intermediul lui Hermes nimfelor de la Nisa (vezi şi Hyades), mai târziu lui Silen. Ajuns adult, el a luat parte la lupta zeilor cu giganţii, în care l-a ucis pe Eurytus cu tirsul său, un toiag încununat de conuri de pin. Conform legendelor, şi-a propagat el însuşi cultul, ducându-l din Tracia în întreaga lume, ajungând în Egipt, Siria, Frigia şi, în sfârşit, în India. Pe muritori, zeul îi învaţă să cultive viţa de vie. În plus, el avea darul de a face să ţâşnească din ţărână lapte, miere şi vin, spulberând cu acestea grijile oamenilor. Faţă de cei care i s-au împotrivit s-a arătat crud, luându-le minţile (ca în cazul regilor Lycurg şi Pentheus), sau transformându-i în delfini (ca, de exemplu, pe piraţii tirenieni care doriseră să-l ia ostatic în drumul lui spre India). Pe insula Naxos Dionis a găsit-o pe Ariadne, abandonată de către Tezeu, şi a luat-o de soţie. Se spune despre Dionis că a coborât până la urmă şi în Infern ca să-şi salveze mama. Hades s-a lăsat înduplecat, astfel încât Dionis a putut să o aducă pe Semele în Olimp. Dionis a reuşit să-l aducă în Olimp şi pe Hefaistos, fiul infirm cu care se ruşina Hera. Însoţitorii lui Dionis erau silenii, satirii şi nimfele. Menadele, tiadele şi bacantele formau cortegiul adoratoarelor sale, încununate precum zeul însuşi cu iederă sau frunze de viţă de vie şi purtând tirsuri împodobite cu conuri de pin. Acest cortegiu ducea o viaţă sălbatică, vâna animalele pădurii şi le devora crude. Chiar şi Dionis lua câteodată înfăţişarea unui animal, de cele mai multe ori cea a unui ţap sau a unui taur.

(pentru aprofundarea acestor legende, vizitați și http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro)

 

Preţul este de 150 lei/persoană.

Tariful include programul prezentat mai sus, masă, cazare în Tabăra Danais la căsuţe, posibilitate de campare în corturile proprii, parcare păzită.

Dacă sunteţi din alt judeţ şi doriţi să participaţi, vă aşteptăm direct la Tabăra Danais, din Capidava, în apropiere de Cernavodă.

Înscrieri şi rezervări: 0724 033 693

http://www.danais.ro/inscrieri/

sau pe e-mail la: office@danais.ro

Taxa de participare reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.

 

Fotografii din cadrul evenimentului:

 

 

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


4 × 9 =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>