Sub semnul Lupilor

Sub semnul Lupilor

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La a treia sărbătoare a lupilor la Capidava, Danais a prezentat pentru participanţi două elemente noi în Aventura în Timp Danais. Dansatoarele Danais şi romanii Danais, grupaţi în Legiunea a XI-a Claudia. Astfel, dupa aproximativ 2000 de ani, geţii şi romanii s-au luptat din nou la Capidava.

Din program nu au lipsit vizitele la situri arhelogice importante şi muzee cu exponate de mare valore.

Invitaţii au avut parte de o zi deosebită, trăind trecutul dobrogean încărcat de istorie.

Galerie foto eveniment https://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157648156416804/

Detalii program http://www.danais.ro/ziua-lupilor-iii/

Aşa a început frumos încă un an de Danais, an în care suntem implicaţi în organizarea Festivalului Antic Tomis 2015. An în care vom avea evenimente şi tabere în mai multe locaţii, implicând şi mai multe instituţii culturale şi de învăţământ, dezvoltând comunitatea Danais, promovând istoria, cultura şi tradiţiile noastre.

Anul trecut am organizat, promovat şi participat la evenimente, tabere  şi festivaluri care au avut ca public activ 27000 de oameni (vom reveni cu un rezumat al anului 2014).Mulţumim tuturor celor care au făcut posbil un an extraordinar: echipa Danais, membrii clubului Danais, partenerii (mulţumiri speciale Envirotech, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Primăria Topalu), presa, publicul.

Anul acesta ne dorim depăşirea acestui număr de persoane direct implicate, de aceea am crescut echipa noastră, am pregătit ofertele pentru anul în curs, iar în următoarele zile le vom prezenta publicului.

Aventura în Timp Danais 2015 a început!

www.danais.ro

 

 

Despre noi

Asociaţia România – Dacia Casa Noastră (RDCN) a fost înfiinţată în anul 2011, având ca obiective principale cercetarea şi promovarea istoriei şi culturii româneşti în rândul comunităţii locale şi renaşterea satului românesc.

 

CUI 28492060, cod IBAN RO84BRDE140SV97869201400 deschis la B.R.D.

 

Danais este baza Asociaţiei România – Dacia Casa Noastră, reprezentând nucleul implementării în Capidava, comuna Topalu, judeţul Constanţa, a proiectului “Marca: România”*. Capacitatea iniţială proiectată este de 20 de locuri în cabane de lemn.

 

* Descriere ”Marca: România”

 

Domeniu: istorie, arheologie, identitate culturală.

Obiectiv:

CERCETAREA ŞI PROTEJAREA ARTEFACTELOR ŞI SITURILOR ARHEOLOGICE CARE SE AFLĂ ÎNTR-UN STADIU VULNERABIL.

Scopuri sociale:

– Stimularea cercetării arheologice;

– Conservarea adecvată a siturilor arheologice şi a artefactelor;

– Valorificarea potenţialului turistic al monumentelor istorice;

– Oferirea unor soluţii specifice, în sensul unei dezvoltări durabile a zonelor cu potenţial arheologic crescut.

Impact social:

Ø   Promovarea culturii şi istoriei României;

Ø   Sporirea  bogăţiei culturale a societăţii române;

Ø   Oferirea unor soluţii specifice pentru o dezvoltare durabilă a zonelor cu potenţial arheologic crescut, în jurul principiului de valorificare al potenţialului turistic oferit de monumentele istorice;

Ø   Contribuirea la clarificarea identităţii naţionale;

Ø   Aducerea în prim plan a moştenirii spirituale valoroase, în special în beneficiul generaţiilor în formare.

 

Despre Capidava

Capidava, „cetatea de la cotitură” în limba geţilor, este una dintre cele mai vechi fortificaţii geto-dacice de pe cursul Dunării. Cetatea a fost construită chiar la cotul Dunării, loc care permitea comunicaţia între dacii din Dobrogea şi cei din Câmpia Munteană. Satul modern Capidava este amplasat pe o aşezare getică de tip La Tène din secolele V-II î.Hr.. De asemenea, la patru km sud de Capidava, pe platoul aflat la sud de Valea Zavalului se găsesc puternice urme geto-dacice datând din a doua epocă a fierului. Vasile Pârvan identifcă Capidava drept reşedinţă a regelui get Dapyx, conducător al unui trib sau uniuni de triburi getice situate în părţile centrale ale Dobrogei, având ca areal probabil zona localităţilor Capidava, Carsium, şi Ulmetum. Dio Cassius (Istorii Romane, LI, 26, 1-3) îl aminteşte pe Dapyx în legătură cu campaniile lui M. Licinus Crassus la Dunărea de Jos, îi dă titlul de rege şi situează stăpânirea acestuia undeva în partea centrală a Scythiei Minor. Intrând în conflict cu alt rege get, Rholes, client al Romei, este înfrânt în câmp deschis de trupele romane şi de cetele gete ale lui Rholes. Dapyx se refugiază în cetatea sa, însă aceasta este cucerita cu ajutorul unui trădător grec şi regele se sinucide.Romanii au apreciat avantajele strategice oferite de această poziţie de pe cursul apei şi au transformat-o într-o veritabilă fortăreaţă.   Cetatea, poziţionată chiar la intersecţia drumurilor comerciale şi a rutelor fluviale, a fost unul dintre punctele principale din linia de apărare de pe cursul Dunării, dar şi o bază navală pentru ambarcaţiunile militare ale Imperiului Roman. Instalaţia portuară, staţie a flotei Classis Flavia Moesica,  a  cuprins un cheu jos, la apă, şi magazii şi alte anexe pe terasa imediat superioară. La Capidava au mai fost descoperite un edificiu de terme – băi publice – în afara zidurilor de incintă, spre sud-est. Cetatea apare în Tabula Peutingeriana, care ne ofera date exacte privind distanţele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distanţe coincid cu distanţele dintre localităţile actuale Hinog – Capidava şi Capidava – Hârşova. În verificarea tabulei vine descoperirea unui stâlp miliar în localitatea Seimenii Mici care dă distanţa de 18000 de paşi de la Axiopolis la Capidava adică 27 de km. Pe baza informaţiilor stratigrafice şi constructive s-a presupus că cetatea din secolul al III-lea avea un plan patrulater cu turnuri interioare şi patru porţi. Ceea ce poate fi vizitat astăzi sunt de fapt ruinele restaurate ale cetăţii refăcute la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea, în epoca împăraţilor Diocleţian şi Constantin cel Mare.

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


3 − = 1

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>