Ziua Lupilor – a patra ediție – 23.01.2016

                                                                                                pozaaa    
Explorează Capidava, descoperă lumea militară a dacilor, asistă la lupte de gladiatori (Ludus Danais), trage cu arcul, celebrează lupii, savurează mâncarea tradiţională dacică, descoperă artefacte de o valoare inestimabilă, vizioneaza ritualul ielelor (Trupa de dans Danais și Trupa de teatru Danais), participă la ateliere de reconstituire istorică – antrenamente militare, fierărie.
Asigurăm transportul participanţilor.

Vă aşteptăm cu drag

Rezervări la tel.:0724/033.693

e-mail: office@danais.ro

Program eveniment

Plecare din Constanţa ora : 8:30 .

  • Vizitare Monumentul Tropaeum Traiani.

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani – reconstituire realizată in 1977, după studiul lui Radu Florescu publicat în 1964, cu poziţia brâului de metope la partea mediană a corpului cilindric al monumentului.
Vizitare Cetatea Tropaeum Traiani.

La 2 km vest de monumentul triumfal a fost întemeiată de Traian cetatea romană Tropaeum Traiani, care este menționată în inscripții pentru prima dată ca municipiu în anul 170.

  • Vizitare Muzeul Arheologic Adamclisi.

În Complexul muzeal Tropaeum Traiani pe lângă “Monumentul triumfal Tropaeum Traiani” și “cetatea Tropaeum Traiani” (care datează din secolul al II-lea) se află și muzeul de sit.
Clădirea muzeului, inaugurată în 1977, este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice.

  • Prânz la tabăra Danais.
  • Prezentarea tradiţiilor populare despre lupi.
  • Moment artistic.
  • Atelier fierărie Capidava .
  • Antrenamente cu daci şi gladiatori: tir cu arcul, lupte corp la corp cu sica, falxul şi gladiusul.
  • Demonstraţie militară – dacii şi gladiatorii Danais.
  • Plecare către Constanţa.
  • Costul evenimentului este de 100 de lei de persoană (costul include transport, masă, acces muzee si participarea la ateliere ).

Taxa de participare reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.

Despre Ziua Lupilor

Conform calendarului popular românesc, perioada cuprinsă între 25 ianuarie și 2 februarie este cunoscută sub numele “Filipii de iarnă” – zeități protectoare ale lupilor. Filipii de iarnă marchează în Calendarul popular sfârșitul perioadei de împerechere a lupilor, începută cu aproximativ 80 de zile în urmă, la Filipii de Toamnă.
-Se pare cã rãdãcinile cultului lupului, în spatiul carpatic, dateazã încã din vremuri ancestrale, din neolitic, dar se crede si cã poporul român s-a nãscut sub semnul lupului, adicã un neam predestinat rãzboaielor, înfruntãrii invaziilor si cotropirilor repetate.
-Lupul, ca simbol mitologic, derivã dintrun animal real, cultul, destul de rãspândit, fiind întâlnit în cultura traditionalã în domenii precum: pãstorit, medicina popularã, meteorologie popularã, în folclorul juridic, precum si în diferite credinte, datini si superstitii, toate argumentând perpetuarea totemicã a animalului pânã destul de recent.

Draconul dacic

Stindardul dacic, dragonul cu cap de lup şi trup de şarpe, sintetizeazã simbolismul zalmoxian, conform historia.ro, pentru cã ambele animale se referã la principiile creatoare.Atestarea certă a acestui stindard în legătură cu dacii se află în peste 20 de imagini sculptate pe unele metope ale Columnei lui Traian, în special în scenele de luptă, în preajma unor fortificații dacice sau a unor căpetenii de rang înalt din rândul dacilor. În cel puțin două cazuri, reprezentarea stindardului pe Columnă este legată și de reprezentarea lui Decebal. De asemenea existã o ipotezã conform cãreia numele de ”daoi” al dacilor este în dialectul traco-frigian ”daos”, care înseamna lup. Dacii s-ar fi identificat cu lupul, asociat zeului luminii, Zalmoxis. Mircea Eliade, în ”De la Zalmoxis la Gengis-Han”, avansează ideea cã dacii sunt o confrerie rãzboinicã aflatã sub semnul lupului. Ipoteza pleacă de la numele de ”daoi” pe care-l dă Strabon dacilor şi de la substantivul ”daos”. Rădăcina cuvântului ar fi dhău — a apăsa, a strânge, a sugruma, din care derivã iliricul dhaunos — lup, zeul Daunus, sau alt zeu, trac, al războiului Kandaon sau lidianul Kamdaules. Simbolistica rãzboinicã a carnasierului este însã mult mai rãspânditã. Persanii aveau un stindard cu lup. În Turkestan s-a păstrat imaginea unui stindard compus dintr-un cap de lup şi un dragon. În nord-vestul Iranului şi în Armenia, corpurile de elită ale ostaşilor purtau stindarde cu dragoni. Astfel de stindarde pătrund şi în armata romanã. În general, forţa şi ardoarea lupului fac din acesta simbolul universal al rãzboinicului.
Majoritatea traditiilor populare stabilesc o legatura intre Sfantul Andrei si lupi. El ar fi avut darul de vindeca rani, si prin rugaciuni „lega gura lupilor”, aparandu-i pe oameni si vitele lor. Lupul a fost intodeauna considerat simbol al dacilor, iar unele legende spun ca Marele Lup Alb, considerat capetenia lupilor, a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei.

Legenda marelui lup alb

Legenda spune ca, in vremuri uitate, un preot al lui Zamolxis cutreiera fara ragaz pamanturile Daciei pentru a-i ajuta pe cei care aveau nevoie, transmitand geto-dacilor ca Marele Zeu veghea asupra lor. Fara a fi in varsta, avea parul si barba albe ca neaua, iar credinta, curajul si darzenia sa erau cunoscute nu numai de oameni si de Zalmoxis insusi, ci si de fiare. Zeul, dandu-si seama de valoarea slujitorului sau, il opreste la el, in munti, pentru a il avea aproape, scriu cei de la adevaruldespredaci.ro.
Departe de oameni, preotul continua sa slujeasca cu aceeasi determinare ca si inainte. In scurt timp, fiarele Daciei au ajuns sa asculte de el si sa il considere conducatorul lor. Cel mai mult il indrageau lupii, caci acestia erau singurii fara conducator, numai foamea tinandu-i in haita.
Dupa un timp, Zalmoxis vorbeste cu preotul sau si decide ca a venit timpul ca acesta sa il slujeasca in alt chip, astfel il transforma in animal. Insa nu in orice animal, ci in cea mai temuta si mai respectata fiara a Daciei, intr-un Lup Alb, mare si puternic, dandu-i menirea sa adune toti lupii din codri pentru apararea taramului.
Astfel, de cate ori dacii erau in primejdie, lupii le veneau in ajutor, era de ajuns doar sa se auda urletul Marelui Lup Alb si de oriunde ar fi fost, lupii sareau sa ii apere pe cei care le devenisera frati. Lupul Alb insa era si judecator, pedepsind lasii si tradatorii.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


× 9 = 27

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>